Dragă Românie - Episodul 2

Draga părinte,

Nu fi supărat pe copil atunci când în primii lui ani de viață nu reușește să facă ce n-ai putut tu să faci până acum, dar sperai subconștient să facă el în loc. Bucură-te când reușește ceva ce n-ai reușit tu, dar nu fi supărat când nu îi iese.

Nu te supăra când vine cu o notă proastă acasă. În loc să-l cerți, consolează-l. Spune-i că important este ceea ce învață și ce înțelege, mai degrabă decât ce notă i-a fost dată. În loc să-l pedepsești, întreabă-l cum îl poți ajuta.

În plus știi că profesorii dau uneori note mici aiurea și din motive arbitrare. Amintește-ți ce făceai tu când luai o notă mică – erai motivat să înveți mai bine, o considerai o evaluare corectă, sau erai speriat la culme de ce o să zică ai tăi ori ce pedeapsă vei primi? Scapă-i pe ceilalți de acest stress, fii rezonabil.

Nu fi trist dacă se descurcă prost la o materie. De cele mai multe ori nu este vina lui. Este vina profesorului care în loc să lucreze cu cei rămași în urmă lucrează cu cei buni. Ceea ce îi face pe cei buni să devină mai buni și pe cei slabi să devină și mai slabi. Apoi ciclul se reia. Nu-l condamna deci pe el pentru o vină ce de multe ori nu-i aparține. Întreabă-l ce n-a înțeles și ajută-l să înțeleagă. Vorbește cu profesorul și roagă-l să îl ajute să recupereze.

Încurajează-l să învețe din toate, nu numai matematică și română. Viața înseamnă mai mult decât cele două. Așa este, sistemul de evaluare este idiot și îl testează preponderent la aceste materii. Numai că pentru a fi fericit are nevoie să știe filozofie, pentru a lua decizii corecte trebuie să înțeleagă economia și istoria.

Acceptă că oamenii sunt diferiți: copilul tău este diferit de ceilalți copii și totodată diferit de tine. Dacă ți-a plăcut sportul, nu e obligatoriu ca și lui să-i placă. Dacă fata vecinului, colegă cu el, scrie compuneri frumoase, nu înseamnă că și al tău are aceleași talente. Poate el știe să picteze sau să se exprime prin dans ori este un excelent lider al echipei de baschet.

Nu-i spune niciodată că e prost, pentru că ești părintele lui și te va crede. Îi spui cuiva ca e prost și așa va face. Este o profeție auto-împlinită.

Uite, mie mi-au spus că la română, latină, istorie și alte asemenea nu sunt bun, drept urmare așa a și fost – m-au convins că eu nu pot să scriu, sau să simt arta, că am o minte potrivită pentru altceva și i-am crezut. M-am concentrat deci pe matematică și fizică, iar restul le-am ignorat, rămânând astfel cu lacune serioase. La examene româna m-a tras mereu în jos, iar de la 25 de ani încoace tot recuperez ceea ce n-am primit atunci.

Ah, era să uit: nu îți fie frică de tablete și de Internet și de telefoane.

Un părinte îi spunea fiicei sale care a făcut acum un an o machetă de laptop din hârtie: “Ehe, când eram ca tine, nu puteam să fac asta, pentru că nu era încă inventată”, “Așa târziu s-a inventat hârtia ?!?” l-a întrebat bulversată fata.

Percepem diferit Intenetul și tehnologia pentru că am trăit și fără ele. Le-am văzut inventându-se; de aceea ele nu fac parte din “natură” așa cum fac parte radioul, telefonul fix, aragazul și mașina de spălat, fără de care nu știm cum se trăiește.

Dă-i o șansă copilului să folosească tehnologia și să îi devină naturală, pentru că ceilalți o fac, iar el va rămâne cu un handicap. Nici tu nu ai scris cu toc sau cu pană și nici nu ai mers cu căruța. Trimiți SMS-uri și dai mail-uri, nu scrisori cu plic și timbru. Nu-l bloca într-o epocă ce nu mai există. Calculatoarele nu strică ochii mai mult decât hârtia și sigur este mai antisocial dacă stă la televizor în loc să stea pe Facebook…

Ah, încă un lucru: educația fizică e la fel de importantă ca româna și celelalte materii. Dă-i șansa să aibă un corp care să-i ajute mintea să facă performanță. Ajută-l să fie sănătos cât să trăiască mai mult decât tine. Sigur merită și sigur că vrei asta…

(VA URMA)

Din episodul viitor:

Dragă profesore,

Nu mai aștepta să-ți dea statul sau ministerul ceva. Dacă în atâtea zeci de ani n-a făcut-o, ce crezi că s-a schimbat?

În plus chiar dacă vrea, nu are de unde. Suntem o țară săracă, de aceea avem o educație proastă și pentru că avem o educație proastă suntem săraci. N-are de unde să ne ia taxe…

UPDATE:

Am descoperit și un articol excelent legat de același subiect, scris de Izabela COTELIN la Dilema Veche: Copilul meu nu-i premiant